Iată câteva elemente care vor influenţa afacerile în 2023

1. Digitalizarea relaţiilor de afaceri. Sisteme precum RO e-Factura, RO e-Transport şi SAF-T care au fost activate parţial în 2022 îşi vor continua expansiunea anul viitor şi vor contribui la intensificarea digitalizării relaţiilor de afaceri în România. Din ianuarie 2023, SAF -T devine obligatorie pentru peste 18.500 de companii şi va implica norme mai stricte de raportare către autorităţile fiscale. Companiile se vor obişnui tot mai mult cu transmiterea documentelor de business prin mijloace electronice, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra întregului demers de digitalizare a economiei.

2. Crește comerţul electronic în mediul B2B. Mediul de business va împrumuta tot mai multe unelte din relațiile BusinessToConsumer, iar în 2023, peste 17% din volumul de vânzări B2B este aşteptat să se deruleze pe canale digitale, arată datele Statista. Tot mai multe companii B2B vor oferi functionalităţi de e-commerce ca alternativă la vânzările directe prin agenţi de teren sau telesales. Tendinţa este corelată cu digitalizarea accelerată a economiei cât şi cu trecerea masivă la telemuncă. Aceste echipe trebuie însă utilate cu tehnologii moderne și intuitive care să le catalizeze activitatea.

3. Acces facil la surse de finanţare. Mulţumită fondurilor din PNRR, companiile romanești vor avea la dispoziţie milioane de euro pentru susţinerea investițiilor şi dezvoltării. Digitalizare IMM (347 milioane euro exclusiv pentru proiecte de digitalizare în companii non IT) Programul naţional multianual de microindustrializare ( 20 de milioane euro pentru micro-fabrici) Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă (74 milioane lei pentru activităţi comerciale) Programul de accelerare a întreprinderilor mici şi mijlocii (împrumuturi cu dobânzi subvenţionate, pentru investiții). Programul de promovare a exporturilor (peste 200 de milioane ajutoare pentru asigurarea participării la târguri şi expoziţii internaţionale şi misiuni economice în străinătate sub Pavilion Naţional în cadrul Programului de Promovare a Exporturilor) etc.

4. Lipsa de resurse umane calificate se accentuează. Elementul distinctiv este mai exact lipsa competențelor digitale/profesionale, care blochează dezvoltarea multor companii, cu precădere din aria IMM. În România doar 28% dintre angajaţi au competențe digitale de bază şi doar 9% competențe avansate (conform DESI 2022), ceea ce întârzie digitalizarea organizaţiilor şi afectează productivitatea. Şi în 2023, companiile vor avea dificultăţi în găsirea angajaților potriviţi şi vor căuta alternative la nivel de automatizare/roboţi software pentru a compensa aceste lipsuri.

5. Presiunea pe costuri creşte. Fenomenul creșterii costurilor de producţie şi transport este generalizat și este direct influenţat de situaţia geopolitică. Datele Institutului Național de Statistică arată că preţurile producţiei industriale au crescut cu 53,0% în august 2022 față de aceeași lună a anului trecut. De asemenea, criza energetică face că tot mai mulţi furnizori să aibă preturi volatile, ceea ce creează distorsiuni în lanţul de aprovizionare. Totodată, din ianuarie 2023 creşte salariul minim pe economie, dar şi alte forme de impozitare a veniturilor, fiind de aşteptat o creştere generalizată a salariilor pentru a compensa rata inflaţiei.

6. Lucrul în regim hibrid devine standard de facto. După ce în pandemie, peste 100 de milioane de angajați din Europa au lucrat de acasă, oamenii au înţeles avantajele unui mod flexibil de muncă. 2022 a fost un an de evaluare, iar din 2023 majoritatea companiilor vor adopta regimul hibrid. Provocarea va consta în compensarea muncii de acasă cu uneltele inteligente necesare asigurării productivităţii, dar şi asigurarea unui nivel corespunzător de colaborare intre angajaţi. Dacă telemunca nu este suplinita de tehnologie şi colaborare vom asista atâta la intensificarea fenomenului de burn-out (epuizare fizica și psihică a angajaților) cât şi a migrării personalului.

7. Tot mai multe companii optează pentru cloud în consumul de tehnologie. Tendinţa de orientare către ”IT ca serviciu” este accentuată atât de diminuarea bugetelor IT cât şi de eligibilitatea cloud-ului în diverse programe de finanţare. Situaţia este generală în Europa, iar datele IDC arată ca invesţiile în cloud vor creşte constant pană în 2024. În 2022, spre exemplu, 41,3% dintre cheltuielile pentru software au fost direcţionate către aplicaţii în cloud.

8. Riscuri mai mare de securitate cibernetică. Digitalizarea, cloud-ul și lucrul remote generează însă şi riscuri mai mari de securitate cibernetică. Puţine companii asigură angaţilor pregătirea de bază în acest domeniu, ceea ce îi expune unor atacuri informatice, tot mai numeroase și mai inteligente. Hackerii folosesc tot mai des tehnologia de generaţie nouă (Inteligența Artificială , spre exemplu) pentru a-şi înşela victimele cu mesaje tot mai credibile. Totodată, în România va deveni funcțională şi nouă lege a securităţii informatice care impune condiţii drastice pentru raportarea incidentelor către autorităţi, cu amenzi care pot ajunge până la 5% din cifra de afaceri pentru companiile care nu se conformează. Această situația face necesare utilizarea unor soluții de business sigure și certificate conform standardelor.

2023 nu se anunţa un an uşor. Totuşi, cele mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene pentru România indică 1,8% creștere economică în 2023 și 2,2% în 2024, iar previzunile guvernamentale sunt pentru o creștere a PIB-ului cu 2.8%. Multe companii vor avea nevoie de investii consistente în tehnologie şi digitalizare pentru a-şi asigura buna dezvoltare şi o profitabilitate care să compenseze inflaţia şi creşterea costurilor.

<< înapoi